Raspunsul la aceasta intrebare pare unul simplu: nu ii lasam la TV. Insa, pe cat de simplu pare in teorie, pe atat de greu este in practica. Nu trebuie sa ii lasati neaparat in fata televizorului pentru a lua contact cu toate tragediile care se intampla in lume. Ei pot auzi conversatii in parc, pot vedea pe internet sau pur si simplu pot auzi la scoala sau la gradinita. Dar cum le explicam ce se intampla si cum le oferim sentimentul de siguranta?
Cand discutam despre orice tip de tragedie fie razboi, criza economica, cutremur, pandemie etc, cei mici se pot simti anxiosi.
Ca parinti, tendinta noastra naturala este sa ii protejam de tot ceea ce este rau insa trebuie sa avem foarte mare grija la acest lucru. Ideal este sa le explicam evenimentele pe intelesul lor cu calm si sa ii invatam cum sa se protejeze daca sunt situatii in care ar putea facea asta.
Oricat de mult am vrea sa ne protejam copiii este bine sa stim ca ei au capacitatea de a gestiona mai multe situatii si informatii decat ne-am imagina noi. Asadar, incercati sa discutati cu ei la nivelul lor de intelegere si informatie. Aflati mai intai ce stiu despre un anume subiect. Incercati sa culegeti informatii despre acea situatie si lamuriti-i daca este vorba despre o stire falsa.
Pasul urmator este sa ii lasati pe cei mici sa digere informatia si sa puna intrebari. Acest lucru va asigura pe voi ca intelegeti exact ce ii preocupa si ca veti sti cum anume este necesar sa le raspundeti.
Incercati sa mentineti totul foarte simplu. Folositi un limbaj prietenos, iar daca aveti dubii ca nu pricep anumite cuvinte, intrebati-i daca stiu ce inseamna.
Observati si ascultati si asigurati-i ca le veti raspunde la orice intrebari au. Astfel se creeaza un safe space intre voi si anxietatea lor scade iar emotionalul le este protejat.
Pastrati-va mereu calmul, indiferent de subiectul abordat, mai ales daca este vorba despre un subiect sensibil chiar si pentru voi. Este in regula sa le spuneti daca sunteti tristi sau ingandurati sau speriati insa faceti asta pe un ton neutru si cu calmitate pentru a le conferi sentimentul de siguranta si protectie. Micile gesturi fac diferenta asa ca este important sa pastrati contactul vizual cu ei, sa ii atingeti usor asigurandu-i ca sunteti acolo pentru ei si puteti gestiona impreuna orice ar urma.
Reamintiti-le ca sunt in siguranta atat acasa cat si la gradinita sau scoala si ca nu au de ce sa fie anxiosi. Realitatea dura este ca lumea este plina de amenintari insa cel mai important este raspunul nostru in fata lor. Sentimentul constant de frica nu este unul constuctiv.
Asadar, pica in sarcina noastra sa ne ocupam de sanatatea lor emotionala. Daca ne vor vedea in permanenta speriati si ingandurati vor prelua asta de la noi si se vor simti la fel. Asadar, le putem explica ce anume simtim si cum anume incercam sa gestionam asta si anxietatea lor va scadea.
Daca doriti sa va documentati mai mult despre acest subiect, va recomandam cu drag cartile: Copiii si ecranele luminoase; Noua copilarie,Cum ne crestem copiii in lumea digitala sau Cele cinci limbaje ale iubirii pentru adolescenti.
