Impartitul jucariilor cu alti copii. Da sau ba?

Orice parinte care frecventeaza parcurile cu copilul stie ca subiectul impartitului jucariilor este unul controversat si la ordinea zilei. Acest "sharing is carying" apasa deopotriva copiii,cat si parintii pe butoane nebanuite. De la declaratii de ura si venin aruncate pana la lacrimi de crocodil si tantrumuri. Este adevarat, copiii sunt in formare si nu stiu sa isi gestioneze emotiile, dar cel mai grav este ca nici parintii de cele mai multe ori nu sunt experti la gestionarea acestor situatii si de aici se ajunge la cele mai ciudate reactii si decizii.

Cu totii vrem sa crestem copii care sa nu fie egoisti insa fortandu-i sa imparta cu ceilalti, reusim oare asta? Buna intrebare. Desigur, la nivel de teorie, acesta este raspunsul: impartind cei mici vor invata sa nu fie egoisti. Insa, de cele mai multe ori, parintilor le lipseste tactica si nu fac altceva decat sa ii raneasca emotional pe cei mici, sa le creasca frustrarea si tantrumurile. Parintii nu tin intotdeauna cont de faptul ca si impartitul are o limita si ca nu e musai ca cel mic sa dea jucaria din mana acum, in clipa in care spun ei. Puneti-va in locul copilului. Daca cineva v-ar cere sa va impartiti automobilul acum, ati face-o? Cel mai probabil nu si analogia se aplica si in cazul copiilor. 
Cel mai des auzit cuvant de la copilul tau cand vine vorba de impartit este “al meu”. Cei mici nu internalizeaza conceptul de imparti, asadar nu il inteleg. Si cum pot ei face ceva ce nu inteleg? Acum va veti intreba daca tocmai aceste situatii sunt cele in care este ideal sa il inveti pe copil sa imparta. Tocmai cand spune “al meu” si nu vrea. Nimic mai gresit. Ideal este sa ii explicit ca este ok sa imparta, dar daca nu vrea, nu ar trebui fortat. Parintii trebuie sa aiba rabdare si intelegere si sa astepte pana cand cel mic este pregatit mental si emotional sa imparta. El trebuie sa perceapa gestul de a imparti ca pe ceva frumos si nu brutal. 

La asta se mai adauga si faptul ca cei mici nu au notiunea timpului. Pentru ei a renunta la o jucarie inseamna a renunta la ea pentru totdeauna. Copiii, la varste fragede, nu inteleg cand le spunem “pentru un minut”.
Pe masura ce creierul lor se dezvolta si pe masura ce intervine socializarea, cei mici vor ajunge sa inteleaga ce inseamna a imparti si chiar sa o faca intr-un mod sincer. Trebuie doar sa le oferim timp. Daca parintii il forteaza pe copil sa ofere, cum de altfel se intampla in multe situatii, cel mic va percepe acest impartit ca pe ceva neplacut, rau si va fi refractar pe viitor la aceasta idee. 

Cum sa reactionezi? Psihologii sfatuiesc parintii ca atunci cand copilului ii este luata o jucarie din mana si acesta nu vrea sa o dea, sa i se valideze emotiile. Ii poti spune copilului tau ca il intelegi ca este suparat deoarece acest lucru il va calma si se va simti inteles. Poti, de asemenea sa ii spui ca data urmatoare sa fie mai atent si poti sugera celuilalt copil ca data urmatoare sa ceara acea jucarie si nu sa o ia din mana. Aici intervine cel mai des problema si apare conflictul. Parintii nu folosesc tonul potrivit. Fie sunt autoritari cu celalalt copil si cui ii place ca un strain sa fie autoritar cu copilul lui, fie isi cearta copilul si ii spune sa nu mai planga si sa imparta pentru ca asa este frumos. 
O alta strategie pe care o poti folosi este sa fii un exemplu pentru cel mic. Arata-i cat de mult te bucuri tu sa imparti. Ei copiaza comportamentele foarte repede si foarte posibil ca aceasta tehnica sa dea roade imediat. 
De ce este impartitul important si de ce trebuie cultivat cu grija? A imparti putem spune ca este vital in viata, deci este ceva ce copiii trebuie sa invete. In felul acesta ei vor reusi sa isi faca si sa mentina prietenii, vor invata sa coopereze sa se joace in grup. Sa il inveti pe copil sa imparta este echivalent cu a-l invata sa faca un copromis si sa fie darnic. Sunt lucruri importante de care se va lovi si in viata de adult. 

Fa-l sa imparta intr-o maniera blanda. Cum anume? Obisuieste-te sa faci asta acasa, cu membrii familiei. Spre exemplu cu partenerul. Cum deja am spus, puterea exemplului este extraordinara. De asemenea, cand copilul are initiativa de a imparti, subliniaza acest coportament si lauda-l. Astfel, cel mic va intelege ca acest tip de comportament este bun si il va repeta. 
Incercati sa stabiliti impreuna cu copilul liste scurte de obiecte pe care el decide sa le imparta si pe care nu, si respectati-o. Desi este important sa imparta, este ok ca el sa aiba cateva jucarii doar pentru el. Astfel, evitati o multitudine de probleme. 
Consecintele faptului ca nu impart este un alt punct de interes pentru subiectul dezbatut. Daca vorbim de copii mai mari de trei ani, puteti aplica urmatoare tehnica: in clipa in care cel mic nu vrea sa imparta o jucarie cu alt copil, o puteti lua pentru o scurta perioada de timp astfel ca niciunul dintre ei sa aiba acces la ea. Consecintele vor fi simtite de amandoi, iar asta ii va da celui mic de gandit si se va intreba daca nu cumva trebuie sa invete cum sa se joace impreuna pentru a avea din nou acces la jucarie. 
Aveti foarte multa rabdare. Impartitul si darnicia nu sunt lucruri care se invata peste noapte. De fapt ele nu se invata, ci se simt. Ghideaza-l pe copil catre acest drum al altruismului.