Fiicele paznicului, Jean E. Pendziwol

Fiicele paznicului este un roman despre viata. Viata asa cum o stim noi: frumoasa, acida, bruta, plina de sacrificii si compromisuri. Secretele bine pastrate, mostrele de adevar si regretele sunt la ele acasa in acest roman. O viata de om. Ani mai multi sau mai putini, dar cu siguranta, toti plini de lectii si de alegeri. Decizii care pot marca sau schimba definitiv viata cuiva. Fiicele paznicului surprinde cate putin din toate. Ne preda cu maiestrie lectia dragostei si a devotamentului. Invata cititorul despre importanta legaturilor dintre oameni, indiferent de natura lor. Cu romanul asta a fost dragoste la prima vedere. A stat pe noptiera mea numai cateva zile, nu i-am rezistat mai mult. E genul de carte care mie imi place la nebunie. Incursiuni in trecut, istoriile unor vieti iesite din tipar, secretele care tin laolalta o familie. Sunt si adevaruri care le pot destrama, dar depinde de cat de puternica este fundatia pe care familia este construita. Recomand acest roman iubitorilor de povesti bune. Nu este o poveste despre destinatie, este o poveste despre frumusetea calatoriei si despre evenimentele pe care le intalnesti pe parcurs. Este o poveste buna, plina de esenta, de dragoste si de sacrificii. Desi mintea ei este inca lucida, pe Elizabeth o tradeaza ochii. Pentru ca nu mai poate sa vada cartile si tablourile care erau pentru ea o sursa de bucurie, isi umple golul din suflet cu muzica si cu amintiri ale familiei ei. Trecutul revine cu forta in prezent atunci cand jurnalele tatalui ei decedat sunt gasite pe o veche epava. Cu ajutorul lui Morgan, o adolescenta delincventa silita sa presteze munca in folosul comunitatii, Elizabeth parcurge jurnalele, iar cele doua se apropie pe parcursul acestei calatorii imaginare in trecut, pe insula Porphyry de pe Lacul Superior, unde tatal lui Elizabeth a fost paznicul farului timp de 70 de ani.

Numar pagini: 336
Dimensiuni: 13 x 20.5 cm
Tip coperta: Cartonata
An aparitie: 2019
Autor: Jean E. Pendziwol