Imaginatia. Un cuvant atat de puternic si de reprezentativ pentru copii. Desigur, imaginatia este caracteristica si noua, adultilor mai ales artistilor insa ea este de neimblanzit si fara limite atunci cand vine vorba de cei mici.
Copiii au capacitatea de a vedea imagini cu puterea mintii si de a crea intregi scenarii pornind de la orice: fie un obiect, o vietate, o intamplare sau de ce nu, o intrebare. Stim cu totii cat de pline de imaginatie sunt raspunsurile celor mici la intrebari inedite.
Este vorba de perceptie adica de modul lor personal si original in care ei comunica cu lumea ce ii inconjoara. Nu conteaza niciodata care este de fapt realitatea deoarece copiii vor avea intotdeauna imaginatia care ii ghideaza. Asadar, un microunivers in care orice este posibil si toate intrebarile au un raspuns altfel.
Te invitam sa descoperi cele mai nastrusnice raspunsuri la o serie de “intrebari filosofice.”
La categoria “fenomene meteorologice” trebuie sa recunoastem ca am primit printre cele mai WOW raspunsuri. E uimitor ce conexiuni nebanuite au reusit sa faca cei mici. Oare de ce bate vantul? Si norii unde se duc cand se duc? Sa o luam, deci, cu inceputul.
De ce bate vantul si ce este el?
In mod normal am spune ca este doar aer care care circula dirijat in atmosfera terestra dintr-un loc cu presiune mare intr-altul cu presiune joasa. O explicatie simplista, deloc stiintifica dar pe care o pricepe cu totii de la mic la mare si pe care o putem explica mai departe, celor mici in caz ca ei ne intreaba. Si ohoho, sigur ne intreaba! Dar ce parere au ei, copiii? Ce este pentru ei vantul si mai ales, de ce bate?
“Vantul bate mereu cand imi prinde mami parul frumos si cand port rochite pentru ca nu este deloc prietenos si vrea sa imi strice parul si sa imi strice rochita. De unde vine? Vine de la metrou sau de la tati de la masina din fata sau uneori vine din senin, din copaci.” Probabil ati dedus. Este raspunsul unei fetite suparata pe vantul care nu ii lasa parul si rochita in pace.
“Am vazut eu ca vantul vine acum, toamna, sa mature strazile pentru ca sunt foarte multe frunze si nu are cine sa le dea la o parte si el vine de undeva de sus. Nu se vede dar vine sigur de departe pentru ca l-am vazut eu la desene cum matura nisipul din desert de la desenele cu camile. Eu cred ca el este o persoana dar nu are fata si nu cred ca are nici parinti. Este asa…singur si el poate sa vina si sa plece cand vrea si unde vrea. Si cred ca poate sa manance orice: pungi, ziare, frunze, nu il intreaba nimeni nimic.” Ce conexiuni minunate a facut mintea acestui baietel. Realitati de zi cu zi impletite cu un strop de adevar si foarte multa imaginatie.
Ti-a placut? Vrei sa afli si mai multe despre lucrurile care ne inconjoara? Te asteptam cu episodul 2, unde vom afla ce sunt norii si unde se duc ei? Sunteti curiosi, nu-i asa? Pentru asta iti propunem sa ramai conectat alaturi de noi si de cei mici in minunata lume cu imaginatie.
