Eseuri de duminica, Constantin Noica

33 de eseuri „duminicale“ agreabile si usor de citit, trecand cu gratie de la subiecte banale, aproape frivole, la teme grave sau dificile; de la o celebra reclama de sampanie la extazul religios.33 de texte scrise, majoritatea, in anii '38–'40 si adresate de Noica publicului larg: cu speranta secreta ca-l va atrage, in ziua Duminicii, de partea filozofiei.

CONSTANTIN NOICA (Vitanesti-Teleorman, 12/25 iulie 1909 – Sibiu, 4 decembrie 1987). A debutat in revista Vlastarul, in 1927, ca elev al liceului bucurestean „Spiru Haret“. A urmat Facultatea de Litere si Filozofie din Bucuresti (1928-1931), absolvita cu teza de licenta Problema lucrului in sine la Kant. A fost bibliotecar la Seminarul de Istorie a Filozofiei si membru al Asociatiei „Criterion“ (1932-1934). Dupa efectuarea unor studii de specializare in Franta (1938-1939), si-a sustinut in Bucuresti doctoratul in filozofie cu teza Schita pentru istoria lui Cum e cu putinta ceva nou, publicata in 1940. A fost referent pentru filozofie in cadrul Institutului Romano-German din Berlin (1941-1944). Concomitent, a editat, impreuna cu C. Floru si M. Vulcanescu, patru din cursurile universitare ale lui Nae Ionescu si anuarul Isvoare de filosofie (1942-1943). A avut domiciliu fortat la Campulung-Muscel (1949-1958) si a fost detinut politic (1958-1964). A lucrat ca cercetator la Centrul de logica al Academiei Romane (1965-1975). Ultimii 12 ani i-a petrecut la Paltinis, fiind inmormantat la schitul din apropiere.

Numar pagini:188
Dimensiuni:13x20cm
Tip coperta:Necartonata
An aparitie:2019
Autor:Constantin Noica